Probatoriu: coji de seminţe, popcorn, firmituri de chipsuri, o denivelare în canapea, pe partea stângă.
- Onorată instanţă! Sunt canapelist! Recunosc şi regret fapta!
Sunt un canapelist convins. De fapt, sunt atât de canapelist, încât ridic tolăneala la televizor la rang de artă. O recunosc: m-am format ca o jivină puturoasă care dă în telecomandă mai abitir ca psihopaţii în păcănele (joc extrem de complex cu fructe sau cărţi la care Dorel pierde mulţi bani). Sunt o amoebă care canapeleşte atât de mult, încât a devenit partener de discuţii cu paraziţii de prin căptuşeala atât de iubitei piese de mobilier. Sunt atât de legat de acest loc mirific, încât am învăţat limba tuturor vietăţilor microscopice care mişună pe lângă mine şi-mi şoptesc să mă car dracu’ de pe teritoriul lor şi să mă mai aerisesc.
