vineri, 11 noiembrie 2011

Nici cârca nu mai e ce a fost

     Sunt unii pe care te poţi baza indiferent de situaţie. E Mitică, cel care ştie să lucreze cu rigips şi care îţi face o debara de-ţi cad plombele cu doar 30 de lei şi-un Ursus. E domnul George, electrician de geniu, recomandat de o mătuşă: lucrează ieftin şi bine. Nea Dogaru - instalator şi Ilile Pălărie Bagă Nasu-n butelie, fost butelist, actual Dogaru ratat. Aaa...mai e şi unchiu' Vania...stă pe la Panciu şi face vin - pe el îl plasez în altă ligă.
    
Trebuie să mă mut de urgenţă. Am aşa: una bucată frigider, una tonă maşină de spălat, o bibliotecă rahitică, un corp de tv, o chestie cu sertare în care îmi ţin chiloţii şi tricourile şi un birou obosit. Mare căcat de avere. Am şi un fizic dat de natură ceva mai...firav, implicit o gelozie costumată în dispreţ faţă de Gigi Muşchi. Dar...cârcă găseşti pe toate drumurile, nu?
     Culmea este, constat, că s-a emancipat şi cârca, odată cu intrare în UE. Transportul cu o furgonetă mă costă 70 de lei. Cărăuşii DOUĂ SUTE. N-au serviciu stabil, le place parizerul cu muştar(nimic rău în asta), dar se vând scump pe piaţa mutărilor. Îmi aduc aminte de un proprietar de depozit dintr-un orăşel care se plângea că n-are oameni la descărcat. În cârciuma de vis-a-vis o legiune de paharangii nu se lăsa prostită: ei fără 50 de euro pe zi nu se clintesc.
    Haimanalele beţive sunt probabil tot acolo. Ăla cu depozitul poate că a dat faliment. Cârca nu mai e ce-a fost, iar Mitică, domnul George sau Nea Dogaru mai au de păşit pe lungul drum al emancipării!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu